Terenurile nu mai au cautare
29 January 2009 |
Creşterea din ultimul an a preţurilor la terenuri a fost artificială, cauzată şi de vânzările repetate ale aceloraşi loturi. Volumul de tranzacţii cu terenuri a scăzut drastic în ultimele luni din 2008. Tendinţa apare după dispariţia de pe piaţă a vînzărilor de tip speculativ.
Bacău, Baia Mare, Botoşani, Braşov, Cluj Napoca, Focşani, Galaţi şi Suceava sunt oraşele cu peste 100.000 de locuitori în care preţurile terenurilor au crescut în perioada martie – decembrie.
„Raiul speculanţilor era reprezentat de terenuri. Nu era om de afaceri care să nu speculeze un teren. Se cumpăra un lot şi se revindea rapid, într-o lună, două. Astfel, costurile au crescut artificial, nu a mai cumpărat nimeni şi s-a blocat piaţa.
Eu estimez că în perioada 2005 – 2007, chiar începutul lui 2008, maximum 10% dintre terenurile vândute ajungeau la utilizatorul final, care să şi construiască ceva pe lotul respectiv”, spune Octavian Ispas, director al agenţiei imobiliare Euro Imobil din Târgu Mureş.
Îngheţ pe piaţa din Cluj
În Cluj, un metru pătrat de teren construibil costa, în medie, 1.500 de euro în martie. În decembrie, aceeaşi unitate de măsură se vindea cu 1.800 de euro, după ce atinsese în vară un nivel maxim de 2.500 de euro. „Momentan piaţa clujeană este îngheţată pe segmentul terenurilor.
Creşterea sau scăderea preţurilor terenurilor influenţează mai puţin numărul tranzacţiilor, în mare parte din cauza dispariţiei vânzărilor cu titlu speculativ. Acum se urmăresc doar posibilităţile de dezvoltare pe respectivele terenuri şi şansele de reuşită ale unor eventuale proiecte.
Motivul principal ţine de restul segmentelor pieţei imobiliare. Stagnarea segmentului rezidenţial cu precădere a dus la scăderea volumului de tranzacţii pe segmentul terenurilor”, spune Doru Lupeanu senior consultant şi partener Fix Up Marketing.
Tranzacţii de maximum 25.000 de euro la Galaţi
Terenurile care salvează momentan piaţa gălăţeană de terenuri de la un blocaj total sunt supraţele reduse situate fie la periferie, fie în satele imediat învecinate oraşului. „Sumele la care se tranzacţionează aceste terenuri nu depăşesc 20.000 – 25.000 de euro.
Destinaţia principală a acestor loturi mici este construcţia de locuinţe individuale. Cert este că, din moment ce cumpărătorul are lichidăţi, îşi permite a se aventura într-o negociere la sânge cu proprietarul.
Se pot obţine preţuri mai mici şi cu până la 40% faţă de mijlocul anului trecut, însă acesta nu trebuie considerat procentul de scădere general de pe piaţa terenurilor”, spune Marian Chiosa-Rotaru, manager al agenţiei gălăţene Centru de Investiţii Imobiliare.
Reluarea creditării nu relansează piaţa
Dezvoltatorii imobiliari îşi vor păstra, cel puţin în următoarele luni, atitudinea reticentă faţă de achiziţia de terenuri pe care să demareze noi proiecte. Şi asta în ciuda anunţurilor făcute de BNR cu privire la relaxarea normelor de creditare.
Perspectivele sunt sumbre şi în alte oraşe din ţară. „Să nu ne închipuim că simpla creştere a gradului de îndatorare cu 20% – 25% va aduna populaţia în cozi la bănci pentru a-şi contracta un credit.
Investitorii imobiliari nu se mai aventurează în dezvoltări de ansambluri rezidenţiale din două motive clare: nu beneficiază de finanaţare bancară eficientă, iar cererea pentru imobile este extrem de redusă”, crede Marian Chiosa-Rotaru.
autor: Andrei Panait
sursa: www.adevarul.ro
Alte articole
Postat in Stiri |