Sempervivum, vesnic verde
Popular i se spune urechelniţă, de la frunzele suculente care formează rozetele ce au, fiecare, forma aproximativă a unei urechi. I se mai spune si iarba ciutei, dar mai rar. Denumirea latină insă subliniază cel mai important aspect al acestei flori: este vesnic verde
Urechelniţa este o plantă perenă, robustă, desi destul de mică (fiecare rozetă poate ajunge cam la 10-15 cm diametru) si cu aparenţă delicată. Planta are aspect de rozetă stelată, formată din frunze suculente si cărnoase, de un verde viu, dispuse radial in jurul unui centru. Unele specii au vârfurile frunzelor Vara infloreste, florile având formă de steluţă si culori de la alb la rosu. Este foarte rezistentă la frig si caniculă. Fiecare plantă trăieste cam trei ani, până la inflorire.
Cum o ingrijim
Este una dintre cele mai puţin pretenţioase plante, crescând spontan pe câmpuri si in zone stâncoase, sau cultivată in grădini si ghivece. Una dintre cerinţe este ca solul să fie bine drenat, motiv pentru care se recomandă o combinaţie de nisip si pământ gras. Pe fundul ghiveciului este bine să pui un strat de pietricele, pentru ca apa să nu baltească, rădăcinile putând fi afectate. Cu cât stă mai mult in soare, cu atât ii va merge mai bine. Se va uda rar si cu puţină apă.
Cum se inmulţeste
Se inmulţeste foarte usor si rapid prin divizarea rozetelor. În fiecare an planta se inmulţeste singură, rozetele devenind mai mari si apărând pui pe lingă planta principală. Puii se iau si se pun in ghivece separate, cu pământ calcaros, toamna sau primăvara. Foarte curând le vor creste rădăcini si vor deveni plante de sine stătătoare.
Dăunatori si probleme
Una dintre situaţiile care pot dăuna urechelniţei este excesul de apă. Cea de-a doua este lipsa luminii. Planta poate fi atacată de cosenile si păduchi verzi, care pot fi inlăturaţi dacă stergi frunzele cu vată imbibată in alcool etilic.
Articol scris de Andreea Nedelea
sursa: www.revistafelicia.ro
