Gradina, idei de amenajare
10 May 2010 |
Grădina, indiferent de dimensiunile pe care le are
, reprezintă spaţiul perfect de relaxare. Din acest motiv, statutul grădinii din jurul casei s-a schimbat în ultimii ani, devenind un loc unde arta şi pasiunea pentru plante se împletesc.
În amenajarea grădinii, la fel ca şi în cazul interiorului casei, există o serie de tendinţe. Fie că se optează pentru clasic, retro, feng-shui sau eco, este indicat să se apeleze la un specialist, deoarece o îmbinare aleatorie a acestor stiluri ar putea transforma acest spaţiu minunat într-un kitsch. Pe lângă plante, care mai de care mai interesante şi mai luxuriante, şi arbuşti din grădina modernă, nu pot lipsi corpurile de iluminat, rocăria şi diferitele statuete. Acestea îşi găsesc cel mai bine locul printre plante, conferind grădinii un aer deosebit. Corpurile de iluminat au un rol important, deoarece, cu ajutorul acestora, plantele se vor vedea feeric pe timpul nopţii. Pentru a fi utilizată la maximum, o grădină trebuie mobilată. Există nenumărate tipuri de mobilier
din ratan, lemn sau alte materiale. Specialiştii spun că şi în alegerea acestuia trebuie să se ţină cont de plantele care există deja în grădină, dar şi de stilul în care a fost amenajată. Se poate spune că revenirea la clasic este o tendinţă a acestui sezon. Astfel, stropitorile vechi, cănile de ceai şi jardinierele peste care au trecut anii sunt la mare căutare în acest moment.
Dacă priviţi însă spre viitor, veţi căuta metode ecologice de întreţinere a grădinii. În acest scop, au apărut produse
care preîntâmpină creşterea buruienilor în mod natural sau care împiedică răspândirea rădăcinilor în grădină sau în casă. Deviza celor care recurg la aceste metode este „Lucraţi puţin în grădină, bucuraţi-vă în schimb de ea!” Un alt stil de amenajare a grădinii foarte des întâlnit este feng-shui. Cei care optează pentru această tendinţă trebuie să respecte cele trei principii fundamentale: curgerea energiei, echilibrul dintre Yin şi Yang, precum şi relaţiile dintre lemn, pământ, foc, metal şi apă.
Elementele naturale precum pietre, nisip, plante, gazon, apă, care intră în compoziţia rocăriei o fac pe aceasta ideală pentru o grădină eco. Printre pietre se pot strecura plante alpine, deoarece acestea sunt foarte rezistente. Pentru un aspect reuşit al grădinii, rocăria trebuie să aibă în primul rând un aspect natural şi un anumit aliniament. Se indică folosirea pietrelor de acelaşi tip şi construirea unor pante line.
Dacă se doreşte un aspect sălbatic al grădinii, este recomandat ca plantele să fie sădite la întâmplare, fără o ordine anume. O grădină care nu este corect irigată, îşi va pierde însă din frumuseţe în foarte scurt timp. Astfel, vegetaţia aleasă trebuie să fie adaptată climatului zonei în care se află grădina deoarece în aşa fel se va face economie
la apă, iar plantele vor fi frumoase şi sănătoase.
Erika, urechelniţa, floxul, dediţelul sau creţişoara sunt doar câteva dintre plantele indicate. Specialiştii sunt de părere că este indicată utilizarea plantelor rezistente la secetă. Dar această opţiune nu are doar un rol decorativ, ci, pe lângă faptul că se face economie la resursele de apă pentru irigaţii, încurajează dezvoltarea microorganismelor la nivelul solului. Acestea atrag păsările şi insectele, determinându-le să se comporte ca insecticide şi pesticide naturale.
Rocăria şi grădinile organice
Economisirea resurselor naturale şi a materialelor a determinat apariţia grădinilor organice. Acestea sunt autosustenabile, în timp ce grădinile tradiţionale trebuie udate cel puţin o dată pe săptămână. În grădina organică se utilizează îngrăşăminte naturale, precum compostul şi mraniţa, iar bolile sunt tratate cu ajutorul insectelor benefice plantelor, precum păianjeni, gândăcei sau gărgăriţe.
Grădină cu iaz – amenajare în regie proprie, Braşov
1. Terenul destinat exclusiv amenajării acestei grădini a fost de 1000 mp. Proprietarul, Michael Miesskarl, mare iubitor de plante şi flori, şi-a amenajat singur grădina. Au fost organizate două iazuri de dimensiuni diferite, iar procedeul a fost unul relativ simplu: au fost săpate două gropi, iar pereţii şi fundul acestora a fost betonat. Unul dintre iazuri este populat cu peşti şi broaşte ţestoase, iar în cel mai mare, care este în formă de opt, au fost puse plante. Din cauza betonului care nu avea cum să permită plantelor să crească, pe fundul iazului au fost scufundate ghivece în care au fost sădite trestii, nuferi şi stuf. În iaz a fost creată o insulă care la suprafaţă are o bordură de piatră, iar în mijlocul acesteia a fost amplasat un ghiveci mare, din lemn, cu lalele.
Grădină montană
2. Arhitectul Virgil Isăcescu a dorit ca această grădină din Pipera să rămână verde tot timpul anului şi a reuşit cu ajutorul arbuştilor şi coniferelor. Terenul curţii este complet plat, iar pentru separarea grădinii de exterior s-a recurs la înălţarea cu pământ a extremităţilor. Pentru această operaţiune a fost utilizat pământul scos din curte, iar infrastructura grădinii a fost refăcută cu pietriş folosit ca strat de drenaj. S-a recurs la acest lucru deoarece pământul din zonă este puţin permeabil, iar când plouă, apa nu este absorbită. Pentru un aspect verde timp îndelungat, arhitectul a optat pentru stejari galbeni, mesteceni, berberis roşu, albiţia şi rustifina. Acestea trec toamna prin nuanţe de la galben la roşu şi sunt plantele care conferă culoare grădinii, în timp ce tuia şi cedrii marchează prin forma lor relieful şi sunt verzi pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp.
Cascadă peste garaj
3. Curtea din Pipera nu dispunea de o suprafaţă generoasă, iar construirea unui garaj elimina orice posibilitate de a crea în spaţiul rămas o zonă de relaxare agreabilă. Arhitecţii Virgil şi Dragoş Isăcescu au venit cu o idee inedită, aceea de a ridica totuşi garajul, dar peste el să amenajeze grădina care conţine o cascadă înaltă ce maschează foarte bine garajul din beton. În prima fază a fost construit un zid din beton bine consolidat care să poată susţine malul de pământ. Acolo a fost realizat bazinul pentru cascadă, iar apoi a fost adus pământul. Au fost necesari 1000 m³ pământ care au fost utilizaţi la ridicarea unui deal peste garaj şi în spatele acestuia. Ca să poată fi plantaţi arbori şi gazon în această nouă zonă, a fost nevoie şi de un strat de pietriş pe post de dren natural. Doar după ce a fost pus şi stratul de dren, dealul a fost acoperit cu un covor de gazon, iar în jurul cascadei au fost plantaţi arbori, tufe şi diferite specii de plante iubitoare de apă.
Rustic plin de naturaleţe
4. Proprietarii şi-au amenajat singuri grădina pe un teren – o livadă la Brebu. Nu au tăiat copacii care le ofereau umbră şi fructe şi, dorind să păstreze aspectul rustic, au lăsat curtea acoperită cu iarbă, trifoi şi floricele autohtone. Spaţiul a fost împărţit în mai multe zone de agrement şi relaxare pentru ei şi copii. Pentru amenajare, care nu are nimic pretenţios, au apelat la decoraţiuni rustice: făclii, pitici de grădină etc.
Statui şi bazine de piatră
5. Nu doar plantele conferă un aspect deosebit grădinii, ci şi „accesoriile”. Proprietarul grădinii de la Ghermăneşti a înţeles perfect acest lucru şi a dorit să aibă un iaz cu un bazin din piatră, care se continuă cu un canal şi trei cascade artificiale. Pe marginea iazului au fost plantaţi copaci, dar au fost puse şi numeroase ghivece cu flori. Din loc în loc, în grădină au fost puse statuete din bronz şi din piatră, adevărate opere de artă.
autor: Anca Ghiorghiu
sursa: www.romanialibera.ro
Alte articole
Postat in Amenajari exterioare |