Cimbrisorul parfumat
31 January 2009 |
O floare delicată, cu frunze care poartă un parfum deosebit, dar si o plantă cu efect curativ, cimbrisorul poate fi cultivat atât în grădină, cât si în ghiveci.
Originar din zona mediteraneeană, cimbrul, atât cel de grădină (thymus vulgaris), cât si cimbrisorul (thymus serpillum) si celelalte varietăţi sunt plante perene cu tulpini lemnoase, aspect tufos, frunze parfumate de diferite forme si flori mici si numeroase. Majoritatea sunt folosite atât în împodobirea grădinilor, cât si în arta culinară si medicină. Sunt plante vesnic verzi, frunzele mici având o culoare intensă si închisă. Florile sunt mici si dese, de culoare albă sau violacee. Înfloreste din mai până în octombrie. Unele specii sunt plante târâtoare, acoperind suprafeţe mari de teren arid.
Cum îl îngrijim
Cimbrisorul nu este o plantă pretenţioasă. Se cultivă foarte usor, nevoia cea mai mare fiind de lumină si căldură. Solul trebuie să fie bine drenat si bogat în îngrăsăminte naturale (bălegar, frunze putrezite). Ghivecele nu trebuie să fie foarte mari, întrucât este bine să menţinem tufele în anumite dimensiuni, altfel nu vor face flori numeroase. Se udă cât să nu fie uscat pământul, mai des vara. Cimbrisorului îi prieste soarele direct pe frunze în tot timpul anului. Ghiveciul trebuie, de asemenea, asezat la căldură.
Cum se înmulţeste
Cimbrisorul se înmulţeste prin seminţe, divizarea tufelor si prin butăsire. Seminţele se plantează primăvara, în ghivece de mici dimensiuni, în care se pune pământ bogat si nisipos. Divizarea tufelor se face o dată la doi ani.
Butasii se prelevează în vară, se plantează în pământ nisipos si umed si se lasă la umbră până prinde rădăcini.
Dăunatori
Cimbrisorul nu este atacat de dăunători, în general, decât în cazuri foarte rare.
Întrebuinţări diverse
Florile si frunzele de cimbrisor se folosesc în medicina naturistă în afecţiuni pulmonare, anemii, ca antiseptic si optimizator al funcţionării ficatului si rinichilor.
În alimentaţie, se recomandă folosirea lui pentru condimentarea fripturilor de porc si de vită, dar nu în cantităţi mari întrucât aroma si gustul său sunt foarte puternice.
autor: Andreea Nedelea
sursa: www.revistafelicia.ro
Alte articole
Postat in Amenajari exterioare |